ETALÓN, etaloane, s. n. Mărime, greutate etc. acceptată oficial în știință, în tehnică sau în relațiile economice și care servește ca unitate de bază într-un sistem de măsurare. ◊ Etalon de aur (sau de argint) = unitate-tip a valorilor monetare. Etalon al prețurilor = prețuri impuse de lege printr-un etalon monetar. ♦ Model perfect al unei măsuri-tip, confecționat cu mare precizie și acceptat oficial spre a servi ca bază de comparație. ♦ Fig. Ceea ce poate servi drept model (de urmat). – Din fr. étalon. Vezi definitia »

PIÓN s.m. 1. Cea mai mică piesă la jocul de șah. 2. (Fig.) Element înaintaș al unei organizații, al unui plan de acțiune etc.; militant, ostaș. [Pron. pi-on. / < fr. pion]. Vezi definitia »

MIRLITÓN s. n. denumire generică a unor „instrumente” de cântat din buze, folosite ca membrane (frunză, solz de pește). (< fr. mirliton) Vezi definitia »

MONOPSÓN s.n. (Ec.) 1. Situație în care pe o piață există o singură firmă, care monopolizează cumpărarea unei mărfi. 2. Situație caracterizată prin prezența unui singur vânzător pe piața unei mărfi și a numeroși cumpăratori. V. monopol. [< fr. monopsone]. Vezi definitia »

SEMISÓN, -Ă adj. (Despre vocale) Care nu are valoare silabică. [Cf. fr. semi-son]. Vezi definitia »