VARTEJ – originea din slavic (bulg.) Dar mi-am adus aminte de cuvantul englez „Vortex” si am verificat originea: „A spiral motion of fluid within a limited area, especially a whirling mass of water or air that sucks everything near it toward its center.” -- [Latin vortex, vortic-, variant of vertex, from vertere, to turn. See wer-2 in Indo-European Roots.] Acest extras e din http://dictionary.reference.com/search?q=vortex Deci probabil „vartej” e de origine latina cu radacini Indo-Europene de unde si slavii s-au inspirat. Vezi definitia »

BARÉJ s.n. v. bariș. Vezi definitia »

vîrtéj (-juri), s. n. – 1. Turbion, vîltoare. – 2. Ciclon. – 3. Smoc rebel de păr, loc unde părul crește în toate direcțiile. – 4. Cotitură, întoarcere. – 5. Morișcă, rostogol. – 6. Amețeală, zăpăceală. – 7. Cabestan, macara-capră. – 8. Transmisia ferăstrăului mecanic. – 9. Regulator al pietrei de moară. – 10. Cîrlig îmbucat care servește de cujbă la stînă. – 11. Clește de tîmplar. – 12. Presă. – 13. Cric. – 14. Vechi instrument de tortură. – 15. Oiștea carului. – 16. (Trans.) Leagăn, scrînciob. – 17. Arc de arbaletă. Sl. vrŭtežĭ de la vrŭtĕti „a coti” (Miklosich, Lexicon, 772; Conev 67), cf. învîrti și bg. vărtež. Legătura cu lat. vertigium (Cipariu, Gram., 29) nu este posibilă. Ideea de bază este cea de „obiect care se învîrtește” sau de „instrument care funcționează prin rotire”. – Der. vîrtejos, adj. (care face vîrtej); (în)vîrteji vb. (a roti, a coti; a se învolbura; a transforma; refl., a se întoarce, a regresa). – Cf. vîrtiloi. Vezi definitia »

CIOCLÉJ, ciocleji, s. m. (Reg.) Partea de jos a tulpinii porumbului, rămasă la nivelul pământului după ce restul tulpinii a fost tăiat la recoltare. – Et. nec. Vezi definitia »

SACRILÉJ s. n. v. sacrilegiu. Vezi definitia »