PĂTIMÁȘ, -Ă, pătimași, -e, adj. 1. (Adesea substantivat) Cuprins, stăpânit de o patimă, rob al unei pasiuni; p. ext. părtinitor. ♦ Care exprimă, trădează patimă; determinat de patimă; pasionat. ◊ (Adverbial) Vorbește pătimaș. 2. (Înv. și reg.) Bolnav, suferind. – Patimă + suf. -aș. Vezi definitia »

vâsláș s. m., pl. vâsláși Vezi definitia »

PĂIENJENÍȘ, păienjenișuri, s. n. Pânză țesută de păianjen. ♦ Fig. Desiș, rețea, împletitură. [Pr.: pă-ien-. – Var.: (reg.) painjeníș, păinjeníș, paianjeníș, paingeníș, păingăníș s. n.] – Păianjen + suf. -iș. Vezi definitia »

ODORÁȘ, odorașe, s. n. Diminutiv al lui odor¹ (2); termen de alintare întrebuințat de părinți pentru copiii mici. – Odor¹ + suf. -aș. Vezi definitia »

IÚRĂȘ s. n. v. iureș. Vezi definitia »