ZAHARIMETRÍE s.f. Metodă de determinare a concentrației soluțiilor de zahăr cu ajutorul zaharimetrului. [Gen. -iei. / < fr. saccharimétrie]. Vezi definitia »

MAGNETOMETRÍE s. f. 1. măsurarea variațiilor mărimilor magnetice. 2. ramură a geofizicii care studiază magnetismul terestru. 3. metodă geofizică de prospecțiune a subsolurilor bogate în elemente sau minerale magnetice. (< fr. magnétométrie) Vezi definitia »

POLIGONOMETRÍE s. f. 1. capitol al geometriei aplicate care se ocupă cu studiul poligoanelor. 2. tehnică de ridicare topografică, prin rețele de poligoane închise; poligonație. (< fr. polygonométrie) Vezi definitia »

STEREOCHIMÍE s. f. Ramură a chimiei care se ocupă cu studiul așezării în spațiu a atomilor unei molecule. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréochimie. Vezi definitia »

DESCRÍE, descriu, vb. III. Tranz. 1. A prezenta, a înfățișa, a zugrăvi pe cineva sau ceva. 2. A trasa o linie curbă, un arc sau un arc de cerc. 3. A parcurge o traiectorie. – Din fr. décrire (după scrie). Vezi definitia »