EPICÉNTRU, epicentre, s. n. Punct de pe suprafața globului pământesc situat deasupra hipocentrului unui cutremur și unde intensitatea zguduirii este maximă. – Din fr. épicentre. Vezi definitia »

MÉMBRU, -Ă s.m. și f. Cel care face parte dintr-o asociație, dintr-o organizație socială, politică sau culturală, dintr-o alianță etc. [< lat. membrum, cf. fr. membre]. Vezi definitia »

TAHEOMÉTRU/TAHIMÉTRU s. n. instrument topografic folosit în taheometrie; celerimetru, stadimetru. (< fr. tachéomètre) Vezi definitia »

CALORIMÉTRU s. n. 1. instrument în calorimetrie. 2. aparat pentru determinarea valorii calorice a alimentelor. (< fr. calorimètre) Vezi definitia »

TAHOMÉTRU, tahometre, s. n. Instrument de măsurat viteza unghiulară și turațiile unei piese rotitoare. ◊ Tahometru electric = tahometru alcătuit dintr-un mic generator electric și dintr-un voltmetru electric, a cărui scală e gradată în unități de viteză unghiulară sau de turație; tahogenerator. – Din germ. Tachometer. Vezi definitia »