Definita cuvantului oștitură
oștitúră, oștitúri, s.f. (înv.) rânduială de luptă.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu oștitură
CLOPÓTNIȚĂ, clopotnițe, s. f. Turn de biserică sau construcție în formă de turn (situată lângă biserică), în care sunt instalate clopotele (1). – Clopot + suf. -niță. Vezi definitia »
SUPRATÁRĂ s.f. Greutatea celui de-al doilea ambalaj al unei mărfi. [< supra- + tară]. Vezi definitia »
MÍNĂ3 s.f. (La vechii greci) Monedă valorând o sută de drahme. [< fr. mine, lat. mina]. Vezi definitia »
PARABIÓZĂ s.f. (Biol.) 1. Pierdere a conductibilității normale a unui nerv. 2. Stare a unui organism aflat în limita condițiilor vitale. [Pron. -bi-o-. / < fr. parabiose, cf. gr. para – alături, bios – viață]. Vezi definitia »
CONCUÍSTĂ s. f. v. conchistă. Vezi definitia »