bufliu, -ie, buflii, adj. (glum.) grăsuț, dolofoan. Vezi definitia »

ACLÁDIU s. n. axă principală neramificată a unei inflorescențe, cu antodiul terminal. (< lat. acladium) Vezi definitia »

RAVÁGIU s.n. Pustiire, stricăciune, pagubă cauzată de o furtună, de o inundație etc. [Pron. -giu, pl. -ii, var. ravaj s.n. / < fr. ravage]. Vezi definitia »

tiútiu² adv. (reg.) deloc, defel. Vezi definitia »

SUPLÍCIU s. n. caznă, tortură. ◊ (fig.) chin, suferință psihică. (< lat. supplicium, fr. supplice) Vezi definitia »