TÂNĂRÚȚ, -Ă, tânăruți, -e, adj. (Reg.) Tinerel. – Din tânăr + suf. -uț. Vezi definitia »

LĂPTÚȚ s. m. Lăptișor (1). – Din lapte + suf. -uț. Vezi definitia »

ANTEBRÁȚ s.n. Parte a brațului de la cot până la încheietura mâinii. ♦ Parte a membrelor anterioare la animale, cuprinsă între cot și genunchi. [Pl. -țe. / după fr. avant-bras, it. antibraccio]. Vezi definitia »

CONÉȚ s. n. (Înv. și reg.) 1. Sfârșit. ◊ Expr. A face (sau a pune) cuiva conețul = a pune cuiva capăt zilelor, a-l omorî. 2. Șotie, boroboață. – Din sl. konĩcĩ. Vezi definitia »

FLECUȘTÉȚ, flecuștețe, s. n. Diminutiv al lui fleac¹; fleculeț. – Din fleac¹. Vezi definitia »