șpronț, șprónțuri, s.n. (reg.) 1. buștean ale cărui capete au fost rotunjite cu toporul. 2. (în forma: șpironț) capăt ieșit al unui butuc. 3. (în forma: ștronț) capătul mai gros al unui buștean. Vezi definitia »

sfaiț, sfaiți, s.m. (reg.) nume dat boilor de culoare brună (de rasă elvețiană). Vezi definitia »

hârléț, hârléțe, s.n. (reg.) 1. cazma, așău. 2. lopată. 3. tăietură în formă de unghi drept la urechea oilor; bărburătură. Vezi definitia »

padléț, padléți, s.m. (înv. și reg.) om ticălos. Vezi definitia »

OBRÁȚ, obrațe, s. n. (Înv. și reg.) Veche unitate de lungime, egală cu 26,76 metri; (astăzi) măsură de lungime (nedeterminată), de obicei mică. – Din sl. obratŭ „hotar”. Vezi definitia »