PÁRĂ², pere, s. f. 1. Fructul părului¹. *Expr. A-i pica (sau a-i cădea cuiva) para în gură = a obține ceva fără efort, fără muncă. Nu plătește nici o pară putredă, se spune despre cineva sau ceva fără nici o valoare. 2. P. anal. Nume dat unor obiecte, unor piese tehnice etc. în formă de pară² (1). – Lat. pira. Vezi definitia »

TERȚARÓLĂ s. f. (mar.) velă mică de mărimea a treia; porțiunea dintr-o velă care poate fi strânsă prin înfășurare. (< it. terzaruola) Vezi definitia »

PROBLEMÚȚĂ, problemuțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui problemă. – Problemă + suf. -uță. Vezi definitia »

INÁRIȚĂ, inarițe, s. f. Numele a două plante erbacee acvatice, asemănătoare cu inul² cu florile verzui; țintar (2) (Najas minor și marina). – In² + suf. -ariță. Vezi definitia »

SEMIVOCÁLĂ, semivocale, s. f. Sunet intermediar între vocală și consoană, cu însușiri comune amândurora; semiconsoană. – Semi- + vocală (după fr. semi-voyelle). Vezi definitia »