Definita cuvantului băsadă
băsádă (-de), s. f. – (Trans., înv.) Conversație, taifas. – Var. bes(e)adă, băseadă. Sl. besĕda, în limba veche; și de asemenea din mag. beszéd (‹ sl.), în Trans. – Der. băsăd(u)i, vb. (a sta de vorbă, a sta la taifas).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu băsadă
AȘCHIOÁRĂ, așchioare, s. f. Așchiuță. [Pr.: -chi-oa-] – Așchie + suf. -ioară. Vezi definitia »
POLÁTRĂ s. f. v. polată. Vezi definitia »
AMILÓZĂ s. f. constituent solubil al amidonului. (< fr. amylose) Vezi definitia »
icălúță, icălúțe, s.f. (reg.) cordeluță croșetată (se pune la gâtul fetelor pe sub mărgele). Vezi definitia »
cáuă s. f. – Ființă imaginară înspăimîntătoare, bau-bau. Creație expresivă de la cuvîntul cau (cf. bau), care se spune uneori pentru a speria copiii. Originea onomatopeică a cuvîntului a fost indicată numai de Pascu, I, 116. După Cihac, II, 645, din ngr. ϰαυγᾶς „ceartă”. Tiktin îl derivă din lat. cave „ai grijă”, opinie pe care o resping Pușcariu 322 și REW 1785. În sfîrșit, Pușcariu, Dacor., V, 404-6 și DAR, pornește de la rut. kava „sperietoare”, care pare a avea aceeași origine expresivă, dar care nu convine fonetic. Aceleiași rădăcini expresive îi aparțin căuna (var. căuni), vb. (a lătra), cheuni (var. chiuni), vb. (a striga, a face zgomot), cf. scheuna, băuna. Vezi definitia »