Definita cuvantului bastă
bástă (băști), s. f. – 1. (Înv.) Bastion. 2. Subteran, pivniță. – 3. Închisoare. – Var. bașcă, bașt(i)e. Pol. baszta „bastion”, din it. bastia, cf. germ. Bastei (Cihac; DAR); apare și în mag. baszta (Gáldi, Dict., 105). Sensurile 2 și 3 există numai la forma bașcă. Este cuvînt înv., astăzi înlocuit de bastion (‹ fr. bastion), care aparține aceleași familii.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bastă
spélcă (ci), s. f. – 1. Ac de păr, agrafă. – 2. Ac cu gămălie. – Var. spilcă. Sl., cf. sb. spilka, pol. szpilka, rus., rut. špilĭka (Miklosich, Fremdw., 127; Cihac, II, 356; Iordan, Dift., 97). – Der. spilcui vb. (Mold., a prinde cu bolduri; a se găti, a se dichisi); spilcuță, s. f. (crizantemă, Chrysanthemum parthenium). Vezi definitia »
COJOÁICĂ, cojoaice, s. f. (Ornit.; reg.) Scorțărel. – Coajă + suf. -oaică. Vezi definitia »
pitanotítă, pitanotíte, s.f. (înv.) îndoială, nesiguranță. Vezi definitia »
BÁSNĂ, basne, s. f. (Înv.) Povestire, relatare mincinoasă, scornită, falsă; băsnire. – Din scr. basna. Cf. bg. basnea. Vezi definitia »
SILVICULTÚRĂ s.f. Știință care studiază cultura, amenajarea și exploatarea pădurilor. [< fr. sylviculture, cf. lat. silva – pădure, cultura – cultură]. Vezi definitia »