Definita cuvantului beilic
beilíc (beilícuri), s. n. – 1. Palat rezervat oaspeților domnitorului, și mai ales trimișilor Sultanului. – 2. Monopol al cumpărării de oi pentru consumul palatului domnesc, a cărui valoare se stabilea, în general abuziv, de către cumpărător. – 3. Lucru de mîntuială. Tc. beylik (Șeineanu, II, 14), de unde provine și ngr. μπεηλίϰι. Cuvînt înv., ca și der. său beilicciu, s. m. (slujbaș însărcinat cu cumpărarea unui beilic 2), din tc. beylikci (sec. XVII).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu beilic
ORTOSIMPÁTIC, -Ă, ortosimpatici, -ce, adj. (Med.) Al sistemului nervos vegetativ. – Din fr. orthosympathique. Vezi definitia »
TELEOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la teleologie. [Pron. -le-o-. / < fr. téléologique]. Vezi definitia »
FAÚSTIC, -Ă adj. (Liv.) În genul lui Faust, propriu lui Faust. [Pron. fa-us-. / < Faust – personaj din drama cu același nume de Goethe]. Vezi definitia »
AFORÍSTIC, -Ă adj. În formă de aforism, cu aforisme. [< fr. aphoristique]. Vezi definitia »
BECICHERECU MIC, com. în jud. Timiș; 4.254 loc. (1991). Vezi definitia »