Definita cuvantului belșug
belșúg (belșúguri), s. n. – Abundență, bogăție, îmbelșugare. – Var. bi(e)șug, bi(v)șug, biușug, bișag, etc., toate înv. Mag. bőseg (Cihac, II, 481). – Der. belșugos, adj. (abundent); îmbelșuga, vb. (a face să devină îmbelșugat); îmbelșugat, adj. (abundent, bogat).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu belșug
pilúg1, pilúgă, adj. (reg.) gol pușcă, sărac. Vezi definitia »
APIFÚG, -Ă adj. (despre un preparat) care îndepărtează albinele. (< fr. apifuge) Vezi definitia »
HIDROFÚG, -Ă, hidrofugi, -ge, adj. Hidrofob (1). – Din fr. hydrofuge. Vezi definitia »
VERMIFÚG, -Ă adj., s.n. (Substanță, medicament) care distruge viermii intestinali; antihelmintic. [< fr. vermifuge, cf. lat. vermis – vierme, fugare – a alunga]. Vezi definitia »
chelșug, s. n. sg. monede, mărunțiș Vezi definitia »