REZOLUTÓRIU, -IE, rezolutorii, adj. (Jur.) Care provoacă anularea unui act, care desființează. ◊ Condiție rezolutorie = condiție a cărei împlinire determină stingerea cu efect retroactiv a efectelor unui act juridic. – Din lat. resolutorius, fr. résolutoire. Vezi definitia »

NAUFRÁGIU, naufragii, s. n. Accident suferit de o navă, care duce la scufundarea ei sau la imposibilitatea de a-și continua călătoria. [Pr.: na-u-] – Din lat. naufragium, it. naufragio. Vezi definitia »

OPERATÓRIU, -IE adj. referitor la operații chirurgicale. (< fr. opératoire, lat. operatorius) Vezi definitia »

polihróniu s.n. (înv.) formulă sau cântec liturgic de felicitare. Vezi definitia »

Heliu, element chimic; Vezi definitia »