lăptáș (-șuri), s. n. – Unealtă de pescar. – Var. lăptaci, luptaci. Bg. laptaš (DAR). Vezi definitia »

ceaúș, ceaúși, s.m. (înv.) 1. funcționar inferior al Sultanului turcesc (ușier, curier, aprod). 2. funcționar inferior în țările române cu aceleași funcții: ușier, curier, aprod. 3. căpetenie, comandant, șef, vătaf al slugilor. 4. grad vechi în armată (căprar). 5. mijlocitor între plutași și expeditorul plutelor; dragoman. 6. varietate de struguri albi. 7. numele unei hore. Vezi definitia »

ȚÂNȚĂRÁȘ, țânțărași, s. m. Diminutiv al lui tânțar¹. – Țânțar¹ + suf. -aș. Vezi definitia »

BANUȘ, Maria (1914-1999, n. București), poetă româncă. Debutează cu o lirică a adolescenței, de o remarcabilă senzorialitate și candoare („Țara fetelor”). Ulterior, interpretă a temelor proletcultiste, a elanurilor civice ocazionale („Versuri”, „Ție-ți vorbesc, Americă!”), a miturilor și întrebărilor existențiale („Portretul lui Fayum”, „Noiembrie, inocentul”, „Oricine și ceva”). Memorialistică („Sub camuflaj”). Premiul „Herder” (1989). Vezi definitia »

ZĂRZĂRÁȘ, zărzărași, s. m. (Pop.) Zărzărel. – Zarzăr + suf. -aș. Vezi definitia »