Definita cuvantului berbință
berbínță (berbínțe), s. f. – 1. Vas, putină, mai ales pentru a păstra brânza. – 2. (Înv.) Taxă de intrare în breasla cizmarilor. – 3. Larvă de furnici. Mag. berbence, de unde provine și rut. berbenicja (Cihac, II, 481; Gáldi, Dict., 84; Treml, Hung. Jb., II, 296). Miklosich, Fremdw., 77 și Wander., 12, cred că termenul rut. provine din rom.; urmînd pe același drum, Drăganu, Dacor., VI, 262, respinge ideea că mag. poate fi sursa cuvîntului rom.; dar fără a oferi altă explicație mai plauzibilă; iar în Dacor., VII, 216, se referă la sl. ber „contribuție”, cf. bir.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu berbință
RECTOCOLÍTĂ s. f. inflamație a rectului și colonului. (< fr. rectocolite) Vezi definitia »
ȘUFÁNĂ, șufane, s. f. Par gros și lung, ascuțit la un capăt, cu care se fixează năvodul la fundul apei ca să nu scape peștele pe sub el. Vezi definitia »
a da pedală expr. a pleca pe furiș. Vezi definitia »
zornăitúră (-nă-i-) s. f., g.-d. art. zornăitúrii; pl. zornăitúri Vezi definitia »
STIHÍRĂ, stihiri, s. f. Imn bisericesc ortodox cântat în cadrul slujbei de dimineață. – Din sl. stihirŭ, -ra. Vezi definitia »