Definita cuvantului beșleagă
beșleágă (beșlégi), s. m. – 1. Ofițer turc, căpitan al corpului de frontieră. – 2. Om bătrîn ramolit, boșorog. – Var. bașli aga (numai cu primul sens). Tc. beșli agasi (Roesler 589; Șeineanu, II, 49). – Der. beșlegărit, s. n. (contribuție pentru întreținerea poliției). Cf. beșliu.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu beșleagă
BRÁMĂ s. f. semifabricat de oțel, cu secțiune dreptunghiulară și muchiile rotunjite, având suprafața striată sau punctată. (< fr. brame) Vezi definitia »
misúrcă (-ci), s. f. – Coif. Pol. misiurka (Tiktin). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »
CUMINECĂTÚRĂ, cuminecături, s. f. (În practicile religiei creștine) Ritual care constituie una dintre cele șapte taine și care constă în gustarea de către credincioși a vinului și a pâinii sfințite de preot, simbol al sângelui și trupului lui Hristos; euharistie, împărtășanie, grijanie. ♦ (Concr.) Vinul și pâinea care servesc în acest scop. – Cumineca + suf. -ătură. Vezi definitia »
GÁȘPERIȚĂ, gașperițe, s. f. (Fam. și ir.) Țigancă. – Gașper + suf. -iță. Vezi definitia »
LEISHMANIÓZĂ s.f. Boală specifică țărilor calde, provocată de leishmanie. [Pron. leș-ma-ni-o-. / < fr. leishmaniose]. Vezi definitia »