caramaníu / caramanlíu adj. m., f. caramaníe / caramanlíe; pl. m. și f. caramaníi / caramanlíi Vezi definitia »

MARSÚPIU s. n. 1. pungă abdominală a femelei marsupialelor. 2. (bot.) organ saciform la extremitatea ramurilor, care poartă arhegoanele. 3. cavitate incubatoare la nevertebrate. (< fr., lat. marsupium) Vezi definitia »

DIVINATÓRIU, -IE, divinatorii, adj. (Livr.) Care aparține divinației, privitor la divinație, bazat pe divinație. – Din fr. divinatoire. Vezi definitia »

ARGINTÍU, -ÍE, argintii, adj. (Adesea fig.) De culoarea și strălucirea argintului. ♦ Fig. (Despre sunete, voce etc.) Cristalin, limpede. – Din argint + suf. -iu. Vezi definitia »

NEUROEPITÉLIU s. n. formă specială de epiteliu la capătul unor analizatori cu funcții importante în realizarea percepțiilor. (< fr. neuro- épithélium) Vezi definitia »