scoptătúră, scoptătúri, s.f. (reg.) V. scoptură. Vezi definitia »

GERMANÍSTICĂ s.f. Știință care studiază limbile și literaturile germanice; filologie germanică. [Gen. -cii. / < germ. Germanistik]. Vezi definitia »

galíțcă s. f. – Vitriol verde, sulfat de fier. – Var. galișcă. Germ. Galitzenstein, prin intermediul mag. galickő, sb. galicka. Vezi definitia »

sărăcústă (sărăcúste), s. f. – 1. (Înv.) Interval de 40 de zile. – 2. Slujba morților, care se oficiază la 40 de zile de la moarte. Ngr. σαραϰοστή, din gr. τεσσαραϰοστή „păresimi” (Cihac, II, 684; Murnu 49). Vezi definitia »

GLOTÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a coardelor vocale inferioare. [< fr. glottite]. Vezi definitia »