GEOMÉTRIC, -Ă adj. 1. care formează obiectul geometriei, de geometrie. ♦ loc ~ = figură plană sau în spațiu ale cărei puncte se definesc toate prin aceeași proprietate. 2. (fig.) în forma figurilor geometrice; regulat, schematic. ♦ stil ~ = stil ornamental bazat pe combinații de figuri geometrice, caracteristic producțiilor artistice ale orânduirii primitive și începutului artei grecești. 3. (fig.) precis, (riguros). (< fr. géométrique, lat. geometricus) Vezi definitia »

ULIȚÁRNIC, -Ă, ulițarnici, -ce, adj., s. m. și f. (Reg.) (Persoană) care bate ulițele, căreia îi place să-și piardă vremea umblând fără rost (pe uliță). – Uliță + suf. -arnic. Vezi definitia »

METODOLÓGIC, -Ă, metodologici, -ce, adj. Care aparține metodologiei, privitor la metodologie. – Din fr. méthodologique, germ. metodologisch. Vezi definitia »

HEMOLÍTIC, -Ă adj. care produce hemoliză. (< fr. hémolytique) Vezi definitia »

AEROCÓSMIC, -Ă, aerocosmici, -ce, adj. Aerospațial. [Pr.: a-e-] – Aero- + cosmic. Vezi definitia »