Definita cuvantului bîlci
bîlci (bấlciuri), s. n. – 1. (Înv.) Sărbătoare a sfîntului ocrotitor, aniversare; serbare, hram. 2. Tîrg, iarmaroc, talcioc. – Var. (înv. și Trans.) bulciu; (Banat) bulciug, s. n. (despărțire funebră). Mag. bolcsu, búlcsú (Cihac, II, 486; Gáldi, Dict., 111).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bîlci
saci Vezi definitia »
ARNÍCI s. n. Bumbac răsucit într-un singur fir și vopsit în diferite culori, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. – Cf. scr. jarenica. Vezi definitia »
pochihéci, pochihéciuri, s.n. (reg.) nume dat mai multor piese ale războiului de țesut: întorcător, întinzător; amnar; lopățică cu găuri care pătrunde în scobitura amnarului; bărbătușul; sulul dinapoi. Vezi definitia »
învelicí (învelicésc, învelicít), vb. – A înjura, a blasfemia. Origine incertă. După DAR, din bg. veličaja „a elogia”; însă explicația semantică nu este clară. Vezi definitia »
BACI- elem. „bacă”. (< engl. bacci-, cf. lat. bacca) Vezi definitia »