ALIENÁȚIE s. f. Boală mintală; nebunie. [Pr.: -li-e-] – Fr. aliénation (lat. lit. alienatio [mentis]). Vezi definitia »

ACROBAȚÍE, (1) acrobații, s. f. 1. Exercițiu dificil de echilibristică sau de gimnastică. ♦ Fig. (La pl.) Sforțări neobișnuite pentru a ieși dintr-o situație grea, dintr-o încurcătură. 2. Arta sau profesiunea acrobatului. – Fr. acrobatie. Vezi definitia »

ROGATÓRIE adj.f. Comisie rogatorie = comisie delegată de un tribunal să facă un act de procedură sau de instrucție judiciară la cererea unui alt tribunal. [Cf. fr. rogatoire < lat. rogare – a cere]. Vezi definitia »

PROFÉSIE s. f. elem. profesiune. Vezi definitia »

PREDISPOZÍȚIE s.f. Dispoziție naturală, înclinare spre ceva. ♦ Receptivitate la anumite boli. [Gen. -iei, var. predispozițiune s.f. / cf. fr. prédisposition]. Vezi definitia »