RĂGUȘÍT, -Ă, răgușiți, -te, adj. Care vorbește sau strigă gros, dogit din cauza inflamării laringelui, a coardelor vocale; hodorogit; (despre vocea oamenilor sau strigătul animalelor; adesea adverbial) îngroșat și slăbit. – V. răguși. Vezi definitia »

TROLÍT s.n. Masă plastică obținută pe bază de acetat de celuloză. [< fr. trolite]. Vezi definitia »

STRUNGĂRÍT s. n. (Rar) Strungărie¹ (1). – V. strungări. Vezi definitia »

FOȘNÍT s. n. (Rar) Foșnire. – V. foșni. Vezi definitia »

CHIT² s. n. pastă dintr-un amestec de pulberi metalice cu ulei de in, glicerină etc., folosită la lipitul geamurilor etc. (< germ. Kitt) Vezi definitia »