pristăvít, -ă, adj., s.m. și f. (înv.) 1. (adj.) mort, decedat. 2. (s.m. și f.) mortul. Vezi definitia »

chit s. n. – Pastă formată dintr-un praf mineral și un lichid vîscos. Germ. Kitt. Sec. XIX. – Der. chitui, vb. (a lipi cu chit). Vezi definitia »

văruít s. n. Vezi definitia »

ARAGONÍT s. n. Mineral alcătuit din carbonat de calciu cristalizat, din care se fac obiecte ornamentale. – Fr. aragonite. Vezi definitia »

DACÍT s. n. Rocă vulcanică alcătuită din cuarț, andezin, biotit, hornblendă, feldspat etc., de obicei cenușie, folosită ca piatră de construcție. – Din fr. dacite. Vezi definitia »