Definita cuvantului pălimar
pălimár, pălimáre, s.n. (înv. și reg.) 1. par, stâlp. 2. bârnă, grindă, cumpănă (la fântână). 3. țăruș, pripon. 4. împrejmuire de scânduri la prispa sau pridvorul casei țărănești; balustradă, parmaclâc, grilaj. 5. (înv.) întăritură, parapet. 6. cerdac, pridvor, foișor, balcon. 7. (reg.) acoperiș oblic care apără de ploi și zăpadă treptele intrării la o casă. 8. (reg.) șopron. 9. (reg.) îngrăditură la strunga oilor. 10. (reg.) corlată. 11. (reg.) targă. 12. (reg.; cu sens colectiv) paie rezultate de la treierat. 13. (reg.) cablu întins de-a curmezișul râului de care se ține podul plutitor.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu pălimar
VESTIBULÁR, -Ă adj. (Anat.) Al vestibulului urechii. [Cf. fr. vestibulaire]. Vezi definitia »
CLIENTELÁR, -Ă, clientelari, -e, adj. Care aparține clienților (3), privitor la clienți. ◊ Relații (sau raporturi etc.) clientelare = relații existente între statul roman și unele populații străine, prin care acestea din urmă, fără a fi incluse în imperiu recunoșteau autoritatea Romei în schimbul protecției de care se bucurau din partea ei. [Pr.: cli-en-] – Din client. Vezi definitia »
GROSULAR s. n. Granat calcic, aluminos, galben, verde, brun sau roșu, în rocile metamorfice. -Din fr. Grossulaire Vezi definitia »
SPECTACULÁR, -Ă adj. Propriu a constitui un spectacol. ♦ Care face senzație, prodigios; spectaculos. ♦ Referitor la spectacol; teatral. [Cf. fr. spectaculaire]. Vezi definitia »
samovár (samováre), s. n. – Ceainic de metal. Rus. samovar (Cihac, II, 325), din sl. samo „același” și variti „a fierbe”, cf. ceh., slov. samovar, pol. samowar, ngr. σαμοβάρι. Vezi definitia »