GĂOÁZĂ s. f. Anus. (pare să provină din lat. cavum = gaură (cf. găoace) + suf. -ză; după DAR, din sl. (neatestat) *gązŭ, dar cf. bg. găz, sb. guz, pol. guzica, rus. guzno, care sunt mai puțin acceptabile d.p.d.v. fonetic; deriv. din gr. medie γάβος = groapă este improbabilă (Cihac)) Vezi definitia »

PSIHOTÉHNICĂ s. f. Ramură a psihologiei care studiază problemele activității oamenilor sub aspectul practic, aplicativ. – Din fr. psychotechnique. Vezi definitia »

DENDRÍTĂ s. f. 1. prelungire arborescentă, citoplasmatică a neuronului; dendron. 2. (pl.) depozite de minerale în formă arborescentă. (< fr. dendrite) Vezi definitia »

FTALEÍNĂ s.f. Materie colorantă, incoloră în mediu acid sau neutru și roșie purpurie în mediu bazic. [Pron. -le-i-. / < fr. phtaléine]. Vezi definitia »

FÓRJĂ s. f. 1. instalație simplă, fixă sau mobilă, pentru încălzirea metalelor în vederea forjării. 2. forjărie. (< fr. forge) Vezi definitia »