copáie (-ắi), s.f. – Albie, troacă dintr-o singură bucată, făcută dintr-o jumătate de trunchi de copac scobit, ca o luntre. Are folosiri multiple, ca albie de spălat, covată de frămîntat, lighean sau leagăn, astfel îmcît ajunge echivalent al acestor cuvinte. – Mr. cupane, megl. cupană. Sl. (bg. kopanja, sb. kòpanja), din sl. kopati, kopajǫ „a goli” (Cihac, II, 72; Conev 64; DAR), cf. a scobi. Aceleaiși rădăcini sl. îi aparțin copăi, vb. (a săpa; a prăși) cf. sb. kòpati „a săpa”; copancă, s.f. (Maram., groapă făcută de căderea unui copac), din rut. kopanka „gaură”; copeneață, s.f. (cutie; piuliță de pisat), dintr-un cuvînt sl. neindentificat. Vezi definitia »

văzdîrjánie (-ii), s. f. – Cumpătare. – Var. vîzdîrjanie. Sl. vŭzdrŭžanije (Tiktin). Sec. XVII, înv., cultism. – Der. văzdîrjnic, adj. (înv., moderat). Vezi definitia »

POLIGRAFÍE s.f. 1. Totalitatea procedeelor de reproducere grafică a unui text, a unei figuri etc.; tehnica grafică. 2. Totalitatea întreprinderilor pentru imprimarea și răspândirea cărților, a publicațiilor periodice etc. [Gen. -iei. / < fr. polygraphie]. Vezi definitia »

DEPOZÍȚIE s. f. (jur.) declarație făcută în calitate de martor; mărturie. (< fr. déposition, lat. depositio) Vezi definitia »

NESTOTERAPÍE s. f. tratament prin cură de foame. (< fr. néstothérapie) Vezi definitia »