cóstrăș, cóstrăși, s.m. (reg.) 1. biban. 2. mânz (cu coama, coada sau moțul de pe frunte tăiate). 3. vițel tuns pe la coarne. 4. băiat tuns rău, neregulat. Vezi definitia »

porțiáș, porțiáși, s.m. (înv. și reg.) persoană obligată să plătească impozit; iobag; om sărac. Vezi definitia »

BUTÁȘ, butași, s. m. Porțiune de lăstar, de rădăcină sau de frunză, detașată de la planta-mamă și sădită în pământ, cu scopul de a se înrădăcina și de a forma o plantă nouă. – Comp. magh. bujtás. Vezi definitia »

DÚGLIȘ, -Ă, dugliși, -e, adj., s. m. și f. (Reg.) (Om) leneș, trândav, puturos. – Cf. magh. dög. Vezi definitia »

BALAMÍȘ s. n. (Reg., în expr.) Balamiș-balmuș = balmoș. Vezi definitia »