VÂLTOÁRE, vâltori, s. f. 1. Loc adâncit în albia unui râu, unde apa formează vârtejuri; vârtej format de apă în acest loc; bulboană, bulboacă. 2. (Reg.) Vijelie. 3. Fig. Zarvă; învălmășeală. [Var.: (pop.) vultoáre s. f.] – Lat. voltoria (< volutus). Vezi definitia »

ZINCÁRE s.f. Acțiunea de a zinca și rezultatul ei. [< zinca]. Vezi definitia »

BIOACUMULÁRE, bioacumulări, s. f. Proces de acumulare în sol a substanțelor organice în urma descompunerii resturilor vegetale și animale, care contribuie la fertilizarea pământului. [Pr.: bi-o-a-] – Bio- + acumulare. Vezi definitia »

ÎNREGIMENTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) înregimenta și rezultatul ei. [< înregimenta]. Vezi definitia »

CONCESIONÁRE, concesionări, s. f. Faptul de a concesiona. [Pr.: -si-o-] – V. concesiona. Vezi definitia »