Definita cuvantului bîtă
bîtă (bấte), s. f. – Par, măciucă, ciomag. Sl. bŭtŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac); cf. rădăcina sl. batŭ (rus. bat, sb. bat „par”; Berneker 46). Der. bîtea, s. f. (ciocan de lemn; specie de papură, Typha angustifolia, Sparganium ramosum); bîti, vb. (rar, în Banat: a bate, a ciomăgi).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bîtă
salatieră, salatiere s. f. femeie grasă. Vezi definitia »
suitúră, suitúri, s.f. 1. (înv.) suire, urcare. 2. (reg.) movilă. Vezi definitia »
INCONSECVÉNȚĂ s.f. Lipsă de consecvență în idei, în acțiuni. [< lat. inconsequentia, cf. fr. inconséquence]. Vezi definitia »
AMĂGEÁLĂ, amăgeli, s. f. Amăgire, viclenie, minciună. ♦ Preocupare măruntă, naivă. [Pl. și: (reg.) amăgele] – Din amăgi + suf. -eală Vezi definitia »
ciobăniță, ciobănițe s. f. femeie / fată victimă a unui viol. Vezi definitia »