NOROCÉL, norocele, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui noroc. – Noroc + suf. -el. Vezi definitia »

PITĂRÉL, pitărei, s. m. Titlu în ierarhia boierească a țărilor române, mai mic decât acela al pitarului; boier care avea acest titlu. – Pitar + suf. -el. Vezi definitia »

OVARIOCÉL s. n. hernie a ovarului (1). (< fr. ovariocèle) Vezi definitia »

FLÁBEL s.n. (Ant.) Evantai mare făcut din pene pe care îl purta un sclav. [< lat. flabellum]. Vezi definitia »

CERAPASTÉL s. n. gen de pictură modernă, asemănător encausticii, a cărei materie picturală, din bastonașe de ceară, ulei și coloranți, se întărește cu timpul, păstrând toată strălucirea inițială a pigmentului colorant. ◊ materia însăși. (< cera- + pastel) Vezi definitia »