nizguí, pers. 3 sg. nizguiéște, vb. IV (reg.; despre mustăți) a se ivi, a miji. Vezi definitia »

MILUÍ, miluiesc, vb. IV. Tranz. l. A da cuiva de pomană. ♦ Spec. (Înv.) A face o danie; a dărui. 2. A se arăta milostiv (1) față de cineva; a se îndura de cineva. – Din sl. milovati. Vezi definitia »

FERĂSTRUÍ vb. IV v. ferestrui. Vezi definitia »

ștrăpățuí, ștrăpățuiésc, vb. IV (reg.) 1. (despre oameni) a sâcâi; a hărțui; a pune pe drumuri. 2. (despre obiecte) a uza, a deterioara. Vezi definitia »

RIFLUÍ vb. tr. a executa rifluri pe suprafața unui valț de moară. (după germ. riffeln) Vezi definitia »