VALVÂRTEJÍ, valvârtejesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se duce repede, de-a rostogolul. – Din valvârtej. Vezi definitia »

prăjí (prăjésc, prăjít), vb. – 1. A frige. – 2. A (se) arde. – 3. A (se) înșela. Mr. părjescu, părjire, megl. prăjǫs, prăjiri. Sl. pražiti (Miklosich, Lexicon, 656; Cihac, II, 285; Graur, BL, VI, 167), cf. bg. părža, slov. pražiti, cr. peržiti, alb. përžis, mag. perzselni. – Der. prăjeală (Munt., var. Olt. prăjilă), s. f. (prăjire, rîntaș, aliment prăjit); prăjitoare, s. f. (aparat de prăjit cafea); prăjitorie, s. f. (prăjire); prăjitură, s. f. (plăcintă, aliment dulce din făină; prăjeală). Vezi definitia »

vrăji, vrăjesc I. v. t. a curta asiduu; a seduce. II. v. i. a face curte unei persoane de sex opus. Vezi definitia »

BIJI, Mircea (1913-1992, n. Viișoara, jud. Cluj), economist și statistician român. M. coresp. al Acad. (1965), prof. univ. la București. Cercetări în domeniul statisticii teoretice („Dezvoltarea economică a României, 1944-1964”, în colab., „Statistica teoretică”, în colab.). Vezi definitia »

păují, păujésc, vb. IV (reg.) 1. a purta de grijă; a îngriji bine. 2. (refl.) a-și asigura, a-ți agonisi cele necesare; a se chivernisi. Vezi definitia »