GAZÉL s. n. poezie lirică cu formă fixă formată din distihuri, de proveniență orientală, în care fiecare al doilea vers al distihurilor se termină cu aceeași rimă ca cea a primului distih. (< fr. ghazel) Vezi definitia »

DIECÉL, diecei, s. m. (Reg.) Diminutiv al lui diac. [Pr.: di-e-] – Diac + suf. -el. Vezi definitia »

CĂMĂRĂȘÉL, cămărășei, s. m. (Înv.) Fecior de casă; camerier. – Cămăraș + suf. -el. Vezi definitia »

HIDROCÉL s.n. (Med.) Hidropizie a scrotului. [< fr. hydrocèle, cf. gr. hydor – apă, kele – hernie]. Vezi definitia »

POSTELNICÉL, postelnicei, s. m. Titlu dat unui slujbaș (civil sau militar) de la curtea domnească subordonat postelnicului (1); persoană care avea acest titlu. – Postelnic + suf. -el. Vezi definitia »