Definita cuvantului pânc
pânc, pâncuri, s.n. (reg.) 1. sezon, vreme, timp. 2. (fig.) dispoziție sufletească, stare de spirit, toană.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu pânc
ȚINC2 s. m. v. țânc. Vezi definitia »
ADÚNC, -Ă adj. (Biol.; despre organe) Încovoiat la vârf, încârligat, curbat; aduncat. [Cf. it. adunco, lat. aduncus]. Vezi definitia »
janc, jancúri, s.n. (înv.) legătură. Vezi definitia »
OBLẤNC, oblâncuri, s. n. Partea de dinainte a șeii, mai ridicată și încovoiată. – Din sl. oblonkŭ. Vezi definitia »
ZDRANC interj. v. zdrang. Vezi definitia »