UIMĂCÍ, uimăcesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se zăpăci, a rămâne uimit. – Din uimi + buimăci. Vezi definitia »

ZBIC͹, zbicésc, vb. IV. ~ (din sb. zbječi se = a se strânge, a se zgârci) Vezi definitia »

LIPÍCI, (1, 3) lipiciuri, s. n. (2) lipici, s. m. 1. S. n. Materie, substanță care servește la lipit (hârtia); clei. 2. S. m. Nume dat mai multor plante erbacee care secretă o substanță lipicioasă. 3. S. n. Fig. (Pop. și fam.) Ceea ce atrage, încântă sau seduce în făptura sau felul de a fi al cuiva; farmec. ◊ Loc. adj. și adv. Cu lipici = încântător, atrăgător, fermecător, seducător. ◊ Loc. vb. A avea lipici = a atrage, a fermeca, a seduce pe cineva (prin înfățișare sau fel de a fi). ◊ Expr. (Rar) A prinde lipici de cineva = a se îndrăgosti de cineva. – Lipi + suf. -ici. Vezi definitia »

DOFTORICÍ, doftoricesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A îngriji un bolnav (folosind mijloace empirice); a doftori. 2. Refl. (Despre bolnavi) A se trata; a se vindeca (în urma unui tratament). [Var.: (fam.) doctoricí vb. IV] – Din doftor. Vezi definitia »

nici un cetatean Vezi definitia »