DISPLĂCEÁ, displac, vb. II. Intranz. A nu-i plăcea, a nu agrea. [Var.: displáce vb. III] – Din it. dispiacere (după plăcea). Vezi definitia »

gradeá (-éle), s. f. (Trans.) Zăbrea, gratie. It. gradella, prin intermediul sb. gradela (DAR), cf. alb. gredeljë „grătar”. Vezi definitia »

DÓISPRECELEA, DÓUĂSPRECEA num. ord. v. doisprezecelea. Vezi definitia »

sarageá (saragéle), s. f. – Corp înv. de voluntari, în Munt. – Var. sarigea, sărăcel. Tc. sarica „galben” (Șeineanu, II, 103) numiți așa poate din cauza culorii steagului sau a uniformei lor; var. indică o contaminare cu sărac. Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

Capacitatea umana de a crea grupuri. Vezi definitia »