Definita cuvantului pârcitură
pârcitúră, pârcitúri, s.f. (reg.) 1. pârcire. 2. miros caracteristic al țapilor în perioada împerecherii. 3. ființă, plantă rămasă nedezvoltată, pipernicită.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu pârcitură
CRISTALOGENÉZĂ s. f. 1. studiul formării cristalelor1(1); cristalogenie. 2. formarea cristalelor în natură. (după fr. cristallogénie) Vezi definitia »
a da prin șperlă expr. 1. a se purta rău (cu cineva); a maltrata (pe cineva). 2. a trăda; a părăsi (pe cineva). Vezi definitia »
ODRĂSLÚȚĂ, odrăsluțe, s. f. Diminutiv al lui odraslă. – Odraslă + suf. -uță. Vezi definitia »
PESTÉLCĂ, pestelci, s. f. 1. (Pop.) Șort de pânză sau de postav pe care-l poartă femeile peste rochie și care, uneori, se poartă și de către bărbați; spec. fota dinainte; p. gener. fotă. 2. Bucată de pânză triunghiulară prinsă cu o latură de verga unei corăbii, care servește la păstrarea la adăpost a burții velei, când aceasta este strânsă. – Din bg. prestilka. Vezi definitia »
BUTURÚGĂ, buturugi, s. f. Bucată noduroasă sau scorburoasă dintr-un trunchi de copac; butuc, butură. ♦ Bucată groasă de lemn de foc; buștean. – Cf. butură și tumurug. Vezi definitia »