UNICÓRD, -Ă adj. (despre instrumente muzicale) cu o singură coardă. (< fr. unicorde) Vezi definitia »

MONTAGNARD, -Ă NIÁRD/ I. adj. de muntean. II. s.m.f. membru al partidului cu vederi radicale, care ocupa partea cea mai înaltă a sălii în care se țineau ședințele Convențiunii în timpul Revoluției burgheze din Franța (1789). (< fr. montagnard) Vezi definitia »

BÍCKFORD s. n. cordon de materie fuzantă pentru aprinderea explozivelor, care arde lent. (< fr. bickford) Vezi definitia »

absúrd, -ă I. adj. care contrazice gândirea logică, legile naturii, bunul-simț. II. s. n. 1. ceea ce este absurd; absurditate; nonsens. ◊ prin ~ = admițând un raționament fals. 2. (fil.) termen care desemnează ruptura totală dintre om și mediul său sociocultural, sentimentul generat de trăirea acestei rupturi. (< fr. absurde, lat. absurdus) Vezi definitia »

DEZACÓRD, dezacorduri, s. n. Lipsă de acord, de armonie (între sunete sau, p. ext., între opinii, sentimente, fenomene). – Din fr. désaccord. Vezi definitia »