gărgăuni s. m. pl. 1. capriciu 2. idee extravagantă Vezi definitia »

CĂRĂBĂNÍ, cărăbănesc, vb. IV. 1. Refl. (Fam.) A pleca repede (și pe furiș) de undeva; a se căra, a o șterge. 2. Tranz. (Reg.) A căra (1). ◊ Expr. A cărăbăni cuiva (la) pumni (sau palme, ciomege etc.) sau (intranz.) a cărăbăni cu pumnii (sau cu palmele, cu ciomegele etc.) = a da cuiva lovituri multe și îndesate cu pumnul (sau cu palma, cu ciomagul etc.), a bate tare pe cineva. – Probabil din expr. tc. çek arabayi (literal „trage-ți căruța”), influențată de a (se) căra. Vezi definitia »

ciocăni, ciocănesc I v. t. (obs. – d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie. II v. r. (d. femeie) a avea contact sexual cu un bărbat. Vezi definitia »

teșmení, teșmenésc, vb. IV refl. (reg.) 1. a se ului, a se zăpăci, a se buimăci, a se încurca. 2. a decădea, a se ramoli. Vezi definitia »

trâfní vb. IV (reg.) a se strica (fructele); a se altera. Vezi definitia »