ÁSCĂ, asce, s. f. Celulă producătoare și purtătoare de spori interni, specifică unor ciuperci. – Din fr. asque. Vezi definitia »

REFECĂTÚRĂ, refecături, s. f. (Pop.) Refec. – Refec + suf. -ătură. Vezi definitia »

XERÓZĂ, xeroze, s. f. Boală de ochi caracterizată prin uscarea și contractarea conjunctivei, prin dispariția secreției lacrimale și opacifierea corneii, care, în unele cazuri, devine albă; xeroftalmie. – Din fr. xérose. Vezi definitia »

DEMIMÓNDĂ, demimonde, s. f. (Franțuzism) Demimondenă. – Din fr. demi-monde. Vezi definitia »

HUNGARÍSTICĂ s. f. știință care studiază limba, cultura și literatura maghiară; hungarologie. (< germ. Hungaristik) Vezi definitia »