FELÚCĂ, feluci, s. f. Corabie mică și îngustă, prevăzută cu pânze și cu lopeți, folosită în Marea Mediterană. – Din fr. félouque, it. feluca. Vezi definitia »

țigan de vatră expr. țigan rudar. Vezi definitia »

ÎMPREÚNĂ adv. La un loc; laolaltă, depreună, delaolaltă. – În + preună (< pre + una). Vezi definitia »

COCLEÁLĂ, cocleli, s. f. 1. Strat de carbonat de cupru, de culoare verde, toxic, care se formează pe suprafața obiectelor de aramă. 2. Gust specific neplăcut al mâncărurilor ținute în vase de aramă nespoite. ♦ Senzație neplăcută în gură, ca de aramă coclită. – Cocli + suf. -eală. Vezi definitia »

ATÉLĂ, atele, s. f. Piesă (din lemn, carton sau metal) folosită pentru a imobiliza în mod provizoriu membrele fracturate. – Din fr. attelle. Vezi definitia »