pirevíță, pirevíțe, s.f. (reg.) specie de grâu foarte rezistentă, cu un singur bob în spiculeț; olac, tenchiu. Vezi definitia »

ZĂMĂCHÍȘĂ s. f. – v. zămătișe. Vezi definitia »

IÁRNĂ, ierni, s. f. 1. Anotimpul cel mai friguros, care urmează după toamnă și precedă primăvara, cuprins între solstițiul de la 22 decembrie și echinocțiul de la 21 martie. ◊ Loc. adj. De iarnă = necesar în timpul iernii; care se face iarna. ◊ Loc. adv. De cu iarnă = fiind încă iarnă. ♦ (Adverbial; în forma iarna) În timpul iernii. 2. Fig. An. – Lat. hiberna [tempora]. Vezi definitia »

LABIRINTÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a labirintului urechii. [< fr. labyrinthite]. Vezi definitia »

PIXÍDĂ s.f. Tip de fruct uscat dehiscent, care se deschide printr-un căpăcel sau prin ruperea în două. [< fr. pyxide]. Vezi definitia »