TOÁLPĂ, toalpe, s. f. (Reg.) Ceată, grămadă, droaie. – Ucr. tolpa. Vezi definitia »

MĂTĂHÁLĂ s. f. v. matahală. Vezi definitia »

zăbălúță s. f., g.-d. art. zăbălúței; pl. zăbălúțe Vezi definitia »

arababúră s. f. – Dezordine, încurcătură, scandal. – Var. harababură, (h)alababură. Tc. anababulla, sau ngr. ἀλλαμπάμπολλα, cu var. ἀναμπαμποῦλα și ἀναμπουμποῦλα (DAR). Pare a fi creație expresivă, comună și altor limbi; cf. lat. med. baburra „nebunie” (Du Cange; Castro 174), ngr. βαβοῦρα cu același sens, ven. alabalá „în chip confuz”, sp. zurriburri. Vezi definitia »

părgălitúră, părgălitúri, s.f. (reg.) părgăluială. Vezi definitia »