Definita cuvantului corinteu
CORINTÉU, corintei, s. m. (Maghiarism reg.) Persoană care spune chiuiturile la o nuntă. din magh. kurjantó.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu corinteu
SAFÉU s.n. v. seif. Vezi definitia »
VIOLACÉU, -ÉE I. adj., s. n. (de) culoare care bate în violet, cu nuanțe de violet. II. s. f. pl. familie de plante dicotiledonate dialipetale, erbacee: micșuneaua. (< fr. violacé/es/, lat. violaceus) Vezi definitia »
GOFREU s. n. (arhit.) Ornament din adâncituri cu conturul pĂ?trat, dispuse în siruri paralele. -Din fr. GaufrĂ? Vezi definitia »
GUSÉU s. n. placă de metal care asigură legătura barelor ce se unesc într-un nod al unei grinzi, al unei ferme2 etc.; brachet. (< fr. gousset) Vezi definitia »
HIPOGÉU2, -Ă adj. 1. (despre animale, plante) care trăiește sub pământ. ◊ (despre un mod de germinație) la care cotiledoanele nu ies la suprafața pământului. 2. (despre roci, procese geologice) care își are originea în interiorul pământului. (< fr. hypogé, gr. hypogeios) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z