SĂLTĂRÉȚ, -EÁȚĂ, săltăreți, -e, adj. 1. Care se deplasează sărind, făcând salturi, care sare întruna; săltător; (despre pași, mers) săltat. ♦ Care se mișcă sau se efectuează cu mișcări repezi, sprintene, vioaie. 2. (Despre dans, muzică, versuri) Cu ritm vioi. – Sălta + suf. -ăreț. Vezi definitia »

copiléț, copiléți, s.m. (reg.) 1. mlădiță, pui, lăstar (de porumb). 2. (la pl.) căpriori alipiți la spatele caselor țărănești. Vezi definitia »

SESTÉRȚ s.m. Monedă de argint la romani, având valoarea de aproximativ un sfert de dinar. [Var. sesterțiu s.m. / cf. lat. sestertius, fr. sesterce]. Vezi definitia »

iubăréț (pop.) adj. m., pl. iubăréți; f. iubăreáță, pl. iubăréțe Vezi definitia »

pârț Vezi definitia »