INCARNÁ, incarnez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) întrupa; a (se) transforma în om. ♦ Fig. A lua sau a da o formă concretă, reală. ♦ Tranz. A juca un rol într-o piesă. 2. (Despre unghii) A crește în carne. [Var.: încarná vb. I] – Din fr. incarner, lat. incarnare. Vezi definitia »

patrociná, patrocinéz, vb. I (înv.) a patrona. Vezi definitia »

DECALAMINÁ vb. I. tr. A înlătura calamina de pe pereții unui motor. [< fr. décalaminer]. Vezi definitia »

PREDESTINÁ vb. I. tr. A hotărî dinainte soarta cuiva; a ursi, a sorti, a meni; a predetermina. [< fr. prédestiner, it. predestinare, lat. praedestinare]. Vezi definitia »

ciná (-éz, -át), vb. – A lua masa de seară. – Mr., megl., țin, istr. cir. Lat. cēnāre (Pușcariu 369; Candrea-Dens., 342; REW 1803; DAR); cf. it. cenare, prov., cat., sp. cenar, port. cear. Cf. cină. Vezi definitia »