Definita cuvantului osebire
OSEBÍRE, osebiri, s. f. (Înv. și pop.) Acțiunea de a (se) osebi și rezultatul ei; deosebire, diferență; p. ext. inegalitate. ◊ Loc. adv. Fără osebire = a) fără excepție, fără deosebire; b) întocmai, identic, exact. Cu osebire = mai cu seamă, în special, mai ales; foarte mult. – V. osebi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu osebire
ÎNMAGAZINÁRE s. f. Acțiunea de a înmagazina și rezultatul ei. – V. înmagazina. Vezi definitia »
REBONIFICÁRE s.f. Acțiunea de a rebonifica; (concr.) suma rebonificată; rebonificație. [< rebonifica]. Vezi definitia »
intrare, intrări s. f. (reed.) modul în care un minor proaspăt internat într-un institut de reeducare încearcă să se impună, mai ales prin forță, în fața colegilor de detenție. Vezi definitia »
ABANDONÁRE s.f. Acțiunea de a abandona; părăsire, renunțare. [< abandona]. Vezi definitia »
PROSPECTÁRE, prospectări, s. f. Acțiunea de a prospecta și rezultatul ei. – V. prospecta. Vezi definitia »