ÎNCREDINȚÁRE, încredințări, s. f. Acțiunea de a (se) încredința și rezultatul ei. ♦ (Concr., rar) Adeverință. – V. încredința. Vezi definitia »

SEGREGÁRE s. f. 1. izolare a minereurilor din masa rocilor și cristalizarea lor în filoane deosebite. 2. separare neomogenă a componenților unui aliaj în timpul solidificării. 3. (biol.) separare a perechilor în gene alele omoloage ale unui organism heterozigot, în meioză, când apar indivizi cu caractere distincte. ♦ separare a eredității materne de cea paternă în a doua generație hibridă. ♦ segregație. (< segrega) Vezi definitia »

CHEZĂȘUÍRE, chezășuiri, s. f. Acțiunea de a chezășui și rezultatul ei; garantare. – V. chezășui. Vezi definitia »

DISCREDITÁRE s. f. Faptul de a (se) discredita; compromitere. – V. discredita. Vezi definitia »

ATESTÁRE s.f. Acțiunea de a atesta și rezultatul ei; mărturie, dovadă. ♦ Prezență a unui cuvânt într-un text scris, mărturie a existenței sale în limbă. [<atesta]. Vezi definitia »